08.10.2023
Da!- dar mai întâi face…’dreptate’!- conform unei povești spuse de Remus Rădulescu la RRA/azi (‘Lumina credinței’). Totalitatea…bună (făcută de Dumnezeu la început!) se…’împarte’!: în ‘lumea credinței’ și ‘lumea necredinței’! (guvernată de diavol!). Astfel, din pendularea ‘înșelătoare’ între cele două lumi, omul este zăpăcit și năucit!: materia este fie ‘rea,ispititoare’ (cu ale cărei ‘ispite rele’ se luptă Pavel/Paul!: dar lucrătorii de la vie sunt… pedepsiți cu iadul, dacă nu îi înmulțesc bunurile…’proprietarului Dumnezeu’!)- fie ajunge să fie…bună! (dacă asta convenea ‘credinței’!): pentru a putea fi venerate…oasele unui mort! (numite ‘moaște’!- ca să se scoată și de aici niște…bani!: foștii ‘ochi ai lui Mamona’!- dar deveniți și ei…buni!). Materia este însă…”bună”!- dacă era guvernată de…materialism! (vezi mai jos):
Dar povestea ‘moralizatoare’ spusă de Remus Rădulescu instituia…’altceva’! Anume, că un răufăcător urmărit de poliție ajunge în casa unei văduve sărace! Acolo vede cum copilașul ei este foarte bolnav; că mama este atât de săracă, încât nu are ce să-i dea să mănânce…încât face un ‘gest…creștinesc’! Se predă, de mână cu văduva, spunând că ea l-a convins să se predea!- astfel încât să încaseze recompensa! Și uite cum,prin…’jertfă’ (?!),se putea face dreptate!- plus că se salva o familie! Numai că era o…’rezolvare creștinească’!- care nu schimbă Sistemul! Vor apărea mereu alți…tâlhari, care să fie urmăriți de poliție!; vor exista,mereu,alte mame sărace,cu copilași bolnavi și nemâncați! etc. Numai că, în religie…asta nu contează!: deoarece ea se bazează pe ‘exemplul singular’, care este apoi abstractizat și generalizat la infinit! (pur…’spiritual’!). Era doar o…’lume a credinței’!- cu a sa…’Lumină spirituală’! Iar în alt ‘exemplu biblic’ (devenit pildă!) se povestea cum două prostituate…se ‘convertesc’!- ajungând…’sfinte’! (după multe…’insistențe înșelătoare’, ale unor ‘deja convertiți’: care le expuneau faptele cu foarte multă…scârbă!). Astfel încât,în final, au cedat și ele!: devenind…’sfinte’! (la o mănăstire!). Dar abia acum urmează partea cea mai interesantă!: cele două femei…și-au cedat averea obținută în mod ‘necinstit’…Bisericii! Și iată cum…’ochii lui Mamona’ au ajuns, în final…’ochii unui stareț de mănăstire’!- folosiți pentru ‘fapte bune’, desigur! (precum la acea văduvă săracă!: o ‘realitate…veșnică’, după cum se putea vedea, astfel încât banii să ajungă mereu…’unde trebuie’! (în ‘duhovnicia pură’!- încă de pe pământ!: sub forma…’obiectelor de închinare!)). Iar materia nu mai era…un ‘pustiu străbătut în comunism’!
Dar tot ‘astfel’, cu ‘întorsături de fraze’, se putea vedea și toată…jalea/nenorocul materiei în cadrul ‘spiritului’! Întrucât ea se forțase să evolueze,de la nivelul inferior,când nu avea conștiință…la nivelul uman!: când îi apăruse…”conștiința de sine”!- dar fiind încă inferioară (preclasică!: sau pe jumătate,spunea Emmanuelle), ea nu putea susține „echilibrul evolutiv clasic”! Astfel încât,substitutul de ‘gândire’ ce îi apăruse (adică…’spiritul’!) a condus la…’metafizică’! Iar ‘aceasta’,evident,a reorientat ‘gândirea’ abia apărută spre…’esența pură’! (adică inferioritatea!)- cu ‘aerul că evoluează’! Astfel,materia a început să fie…’mâncată’ de ea însăși! (ca și cum ar fi fost ‘ceva străin’ de ea însăși!: un…’virus spiritual’!). În final (în…cer!), materia trebuia să dispară! (fiind înlocuită de ‘duhovnicia pură’!). Așa apăruse ‘conceptul spiritual’ al…’șarpelui încolăcit care își înghite coada’! Și unde putea ‘acționa cel mai bine,spiritual’?! Evident,în părțile materiei cele mai slabe!: emoțiile lipsite de rațiune! Sau,precum în cazul acelor oameni pentru care venise Isus!: bolnavi,șchiopi,chiar și bătrâni temători de acel…’cineva care îi lua și îi ducea unde dorea el’! Dar nici drumul până acolo nu era lăsat de izbeliște!: prima interacțiune cu materia a ‘spiritului’ a fost plasarea…sexualității sub semnul unui ‘păcat grav’!: chiar ‘de moarte’! (dacă omul nu putea fi ‘convins’!: așa cum fuseseră ‘convinse’ cele două prostituate). Dar cum putea fi ‘operată’ o primă ‘modificare’?! Evident,prin scoaterea acelui organ masculin al procreației (penisul) din domeniul material!- pentru a fi plasat în domeniul…armelor! Bărbații nu se vor mai mândru cu…iubirea femeilor!- ci cu ‘cucerirea lor’! Partenerul nu mai este o…ființă umană!- ci o ‘cucerire’!: moment când apare…’gelozia’! (adică ‘apărarea prăzii de alți cuceritori’!). Iar ‘înfricoșarea adversarului’ se făcea prin…lungimea penisului!- așa,ca o…suliță! Evident,nici femeia nu rămânea indiferentă!: pe lângă că ezita foarte mult până ‘să se lase cucerită’, dar atunci când o făcea se transforma într-o…’jertfă a feminității ei’! Și nu era doar dezvirginarea!: ci întreaga ei viață…pusă pe ‘altarul de jertfă al bărbatului’! (de aceea, biblic, femeia era inferioară bărbatului!: adică ‘desprinsă din coasta lui’!). Și uite că se ajungea la ceva…asemănător jertfei!: când era pătrunsă de penis…femeia gemea și țipa! (iar bărbatul era ‘mândru de durerea/plăcerea produse’!). La femeile…’cinstite’ se dezvolta chiar o…’mândrie a supunerii smerite’!- care respingea un bărbat ce nu era capabil să îi producă ‘așa ceva’! Prin cartier (adică la nivelul bazal minim!) se relua mereu acest ‘concept…spiritual’!: și băieții își măsurau mereu…lungimea penisului,pentru a stabili o ierarhie! Iar toată ‘spiritualizarea’ (‘mântuirea’!) se reducea la o…’Cină de Taină’! (biblic!). Dar pentru a nu se face ‘confuzii’ cu evoluția…se preferă cuvântul ‘cur’ (amestecat cu scârbă!)- ca un…’curaj/libertate’!- în locul senzualului cuvânt „popou”! (o…’blasfemie’!).
Se întâmplă asta…deoarece omul nu are pe sub haine decât…’moaște’!- sau oase. Cu toate astea…anticii NU vedeau în statui chiar pe zeul respectiv! (cum insinuează creștinii)…
Cine nu știe...moare! 